Primul bolero circular

Prima data cand am vazut schema unui bolero circular mi-am spus ca eu n-o sa fac asa ceva niciodata... Pentru simplul motiv ca seamana cu ooo... fata de masa. Era clar ca aduce si a piesa pe care bunica o punea pe masa sau chiar pe televizor si spatarul de la fotoliu (ce reclama fac! :))). Dar, imbracat, arata ca o opera de arta.

Aplicatiile de pe spate au fost o inspiratie de moment si - cu ocazia asta - m-am indragostit de bordo, o culoare care nu ma atragea in mod special. Dar acum o iubescccc! Si pe voi, la fel!
Fiti buni!

Soricel implicat in "Poveste de iarna"

Scotocind prin povestea de iarna, am constatat ca mi-a ramas destul de mult fir dupa un happy-end generos si frumos... Si m-am gandit ca bunicii care a comandat Povestea de iarna i-ar placea ca nepotelul ei sa arate ca un soricel. Sa stiti ca am auzit tot felul de apelative la adresa copiilor din partea familiei. Nici eu nu le spun fetelor mele pe nume, iar asta e o concluzie la care am ajuns recent, cand mi-am auzit prietenii spunandu-le Dudu, Bubu, Buburuza, Suri si altele de genul asta. Niciunul nu a pronuntat Mara sau Petra. Si Soricel este o porecla folosita des de parinti, cand isi alinta copiii.
Iata si soricelul de lana:

Fiti buni!

Poveste de iarna

Stiu ca poate nu mai vreti sa auziti de iarna! Dar pe mine m-a inspirat (asta nu inseamna ca imi place ce se intampla afara!) pentru un jerseu comandat de o bunica indragostita de nepotelul ei de un an. Oare ce bunica nu e indragostita de propriii nepoti?
Povestea de iarna mi-a venit in minte avand in vedere ca pentru baietei e ceva mai greu sa gasesti un model crosetat care sa se potriveasca si sa nu aduca a model de fetita. Comanda a fost simpla: un jerseu albastru. Si uite ce a iesit:

Toate aplicatiile de pe jerseu sunt crosetate, cu exceptia fulgilor de zapada, pe care i-am cusut. Iar masinuta a fost o adevarata aventura, pentru ca nu eram convinsa ca fac bine ceea ce fac. Nici dupa ce a fost gata si aplicata pe jerseu, nu eram convinsa ca arata a masinuta. Dar cine ma putea convinge mai usor decat Mara. A venit vesela si bucuroasa si m-a intrebat: "Mami, ai pus o masinuta pe jerseu?" N-am avut nevoie de nimic altceva pentru a ma convinge ca ceea ce lucrasem chiar semana cu o masinuta!!!
Fiti buni!

Bonetica micutei Tia

Stiu ca e un cliseu, dar o spun totusi: Mai bine mai tarziu, decat niciodata!
Prinsa cu tot felul de alte treburi si nepregatita cu acumulatorii de la aparatul de fotografiat, am amanat sa va arat boneta (ca nu-i pot spune caciulita) pentru botezul micutei Tia. Nu e chiar finalizata in fotografii, dar arata spectaculos si poate fi purtata si dupa botez.
Pentru cunoscatoare, e foarte usor de facut si, in maximum, o ora jumatate e gata, cu toate finisajele de rigoare.

Modelul e din nou puiutul meu Petra, intotdeauna la indemana si disponibila oricand pentru un photo shooting. :) In clipa in care am vazut-o cu bonetica pe cap, mi-am si adus aminte de desenele cu The Simpsons, mai ales ca suzeta se misca de zor in gurita ei.
Singurul detaliu care lipseste din poza este faptul ca am strans putin volanasele in jurul capului, pentru altfel (se si vede) ne cam ies urechile. Mama Tiei a fost foarte incantata de idee si spunea ca nici nu putea gasi o varianta mai buna si mai eleganta pentru botez. Multumesc!
Urmatorul proiect (de fapt m-am apucat de mai multe) este un jerseu dragut pentru un baietel la fel de dragut (nu l-am vazut, dar sunt convinsa ca un puiut superb..., cum sunt toti copiii pentru mine). Revin cat de curand cu poze, pe masura ce progresez cu lucrul. Deocamdata am lucrat doar 2 (doua) randuri.
Fiti buni!